Revelații. Denumită și “competiția tuturor”, Cupa României oferă fiecărui club șansa de a câștiga un trofeu și de a se duela, până acolo, cu echipele cele mai bune. În trei rânduri, trofeul a ajuns în vitrina unor echipe-revelație, provenind din eșalonul doi al fotbalului nostru. Surprizele s-au numit, în ordine, Metalul Reșița (2-0 în finală cu Dinamo în 1954), Arieșul Turda (2-1 cu Rapid în finala din 1961) și Chimia Rm. Vâlcea (3-0 în finala din 1973, la rejucare, cu Constructorul Galați din eșalonul trei!). De la performanța vâlcenilor, nicio echipă în afara celor din prima ligă nu a mai ajuns în ultimul act. Din 1934 până azi, alte 7 echipe de eșalon 2 au ajuns în finală și au pierdut, iar Foresta Fălticeni a fost învinsă în finala din 1967 din postura de echipă de Divizia C.
Orașe. Trofeul a fost câștigat până acum de echipe reprezentând 14 orașe din România. Lider detașat este Capitala, pentru că Steaua, Rapid, Dinamo și Progesul au cucerit, împreună, 49 de Cupe ale României. Celelalte orașe câștigătoare sunt: Craiova (6 trofee), Timișoara și Cluj-Napoca (4 trofee), Ploiești (3 trofee), Arad (2 trofee), Oradea, Petroșani, Bistrița, Drobeta-Turnu Severin, Reșița, Turda, Râmnicu Vâlcea, Giurgiu (un trofeu). Printr-o victorie obținută azi de CFR, Cluj-Napoca se poate instala, astfel, pe locul 2 în topul orașelor câștigătoare all-time.
Marcatori. Cupa României e un eveniment special, iar finalele reprezintă momente de afirmare pentru jucătorii tineri. În toate finalele disputate din 1990 până astăzi, pe lista marcatorilor regăsim nume de referință ale fotbalului românesc. Un top interesant ne evidențiază cei mai tineri marcatori din ultimul act al competiției pentru acest interval de timp. Pe primul loc se află Marius Niculae, care la doar 18 ani, 11 luni și 21 de zile înscria în finala Dinamo-Universitatea Craiova 2-0 din 2000! Podiumul e completat de Florin Răducioiu, cu hattrick în Dinamo-Steaua 6-4 din 1990, la doar 20 de ani, o lună și 16 zile. În fine, un alt golgheter celebru încheie lista: Sabin Ilie, care la 20 de ani, 11 luni și 18 zile înscria în finala Cupei din 1996, Steaua-Gloria Bistrița 3-1.
Arbitri. Cele mai importante nume ale arbitrajului românesc se află pe lista “centralilor” delegați, din 1934 până azi, să oficieze la ultimul act al Cupei României. Îi regăsim pe Crăciunescu, Porumboiu, Salomir, Limona, Igna, Tudor sau Rainea. Dar topul arbitrilor cu cele mai multe finale de Cupă conduse este condus, la egalitate, de patru reprezentanți ai arbitrajului românesc din trei epoci diferite. Singurii care au arbitrat 4 finale de Cupa României sunt Xifando și Kroner, din anii de început ai fotbalului românesc, Dan Petrescu, pentru perioada următoare, și Cristi Balaj, ca reprezentant al ultimului deceniu. Balaj a fost delegat la finalele din 2002, 2004, 2009 și 2013. Ovidiu Hațegan, care va arbitra la Euro 2016, a condus finala din 2014, câștigată de Astra Giurgiu.
Națiuni. Deși e un trofeu pentru care se luptă toate echipele din România, Cupa a devenit, în ultimii ani, o recompensă și pentru performerii din afara granițelor legitimați la noi. Dacă e să privim doar spre ultimele 10 echipe câștigătoare ale Cupei, vom descoperi că trofeul a fost ridicat de fotbaliști din 23 de țări, reprezentând 4 continente! Europa domină cu 9 țări în acest clasament (Cipru, Portugalia, Belarus, Franța, Macedonia, Bulgaria, Italia, Suedia, Armenia), urmată de Africa, 8 țări (Coasta de Fildeș, Nigeria, Burkina Faso, RD Congo, R. Centrafricană, Capul Verde, Tunisia, Ghana), America de Sud cu 5 țări (Uruguay, Argentina, Surinam, Brazilia, Bolivia), în vreme ce Haiti ține steagul sus, prin Alcenat, pentru America de Nord și Centrală!
Invitați. Moda arbitrilor străini la finalele Cupei României s-a consacrat la sfârșitul anilor ’90. Cinci astfel de meciuri au avut la cârmă arbitri invitați din afara României, în intervalul 1999-2012. Trei au fost francezi, Batta, Sars și Duhamel, am avut un elvețian, Meier, și pe italianul Orsato. Dar poate puțini știu că prima finală de Cupa României oficiată de un arbitru străin datează din 1964! Atunci, olandezul Van Leeuwen, asistat de românii Toth și Pop, a fost chemat pentru Dinamo-Steaua 5-3. Batavul era cunoscut în arbitrajul european, cu un an înainte fiindu-i încredințată finala Cupei Cupelor, Tottenham-Atletico Madrid 5-1. Doi ani mai târziu, pentru finala Cupei României din 1966, Steaua-UTA 4-0, a fost delegat germanul Erwin Vetter.
Elită. Dacă va reuși astăzi să învingă în finala Cupei României, Dinamo se va instala pe locul 2 în clasamentul all-time al câștigătoarelor, cu 14 trofee. Deocamdată, împarte locul secund cu Rapid, 13 trofee. Topul este dominat autoritar de Steaua, cu 22 de Cupe ale României, în vreme ce podiumul actual este încheiat de Universitatea Craiova, 6 trofee. CFR Cluj, câștigătoare trei ani la rând a competiției, vine pe locul 4, la egalitate cu Petrolul Ploiești. Cea mai “ghinionistă” echipă all-time poate fi considerată Sportul Studențesc, care a disputat cele mai multe finale fără să ridice vreodată trofeul, trei la număr. Acestea s-au încheiat: 0-4 cu CFR Turnu Severin în 1943, 0-2 cu Rapid în 1939 și 0-3 cu Steaua în 1979.
Inspirație. Se presupune că finalele sunt încrâncenate, câtă vreme trofeul e la doar o partidă distanță. Totuși, finalele Cupei au fost deseori spectacole fotbalistice. Un argument pentru show: din 1934 până azi, în ultimul act s-a marcat destul de repede, 9 goluri au fost reușite chiar în primele 5 minute ale finalelor, prin inspirația unor jucători redutabili. Chiar prima finală, din 1934, oferă un gol în minutul 5, Schwartz! Topul celor mai “grăbiți” marcatori e condus de Sabin Ilie și Mircea Lucescu, care au înscris în minutul 2 al finalelor din 1997, respective 1971. În minutul 3 au marcat Răducioiu (1990), St. Marin (1972) și Oct. Popescu (1964), iar în minutul 4 îi regăsim pe R. Florian (1941) și Auer (1937). Sabin Ilie revine, de data asta în minutul 5, în aceeași finală din 1997!
